.png)
Holocaustul: istorie și memorie
Sala „Repin”
IOV ȘI PRIETENII SĂI, 1869
La baza capodoperei stă o poveste din Vechiul Testament. Mucenicul pe nume Iov este prezentat ca un om care a suferit dureri și încercări nenumărate. A rămas fără familie, și-a pierdut averea și a ajuns un bătrân bolnav și neputincios. Prietenii săi vin să-l viziteze, rămânând șocați de nenorocirile care s-au abătut asupra lui Iov. Compoziția narativă a întâlnirii dintre Iov și prietenii săi este redată în întregime pe pânza tabloului, iar toate emoțiile personajelor sunt reflectate într-un mod uimitor de realist.
descrierea tabloului Iov și prietenii săi de Ilya Repin
PLÂNSUL PROFETULUI IEREMIA PE RUINELE IERUSALIMULUI, 1870
La baza operei stă o narațiune din Vechiul Testament despre profetul Ieremia, unul dintre cei patru mari profeți, căruia îi este atribuită, în mod tradițional, scrierea cărții „Plângerea lui Ieremia”.
Ieremia a avertizat poporul evreu despre exilul iminent și a chemat la pocăință pentru a evita pedeapsa divină. Profețiile sale au fost întâmpinate cu batjocuri, iar profetul însuși a fost aruncat în temniță.
Profeția tragică s-a împlinit, iar în anul 586 î.Hr., regele babilonian Nabucodonosor a devastat Ierusalimul și a distrus complet primul Templu al Ierusalimului, construit în timpul domniei regelui Solomon.
În schița sa de ucenicie, Repin a ilustrat un moment de maxim dramatism, în care Ieremia, eliberat din temniță de către Nabucodonosor, alege să rămână în orașul distrus și deplânge nenorocirile poporului său. Cuprins de durere, profetul se sprijină sleit de puteri de o ruină impunătoare. Capul dat pe spate, mâna ridicată spre frunte, ochii închiși și gura crispată de plâns creează o imagine caracteristică a disperării supreme.
